Despre tendoane, ligamente, fascii si alte structuri (tendinite, enthesopatii si alte cuvinte lejere)

Hai ca am ajuns si la structurile care, desi sunt popular mai ignorate decat osul, sunt de cele mai multe ori mult mai dureroase si pacatoase decat cel din urma.

Ce e un tendon, ligament, fascie, aponevroza?

Multe cuvinte pe care romanul le aude din gura medicului si care nu sunt bine intelese. Deseori am pacienti care incearca sa isi descrie suferinta si arunca aceste cuvinte asa cum le-au si primit. Adica fara noima, si de multe ori fara vina lor.

Sa le luam pe rand (din nou):

1. Tendonul este structura care leaga un muschi de os. E o banda de fibre solide care asigura rezistenta si transmiterea fortei musculare catre os, astfel producandu-se miscarea. Are o structura asemenea unei sfori groase, similara unui ligament, dar!!!

2. Ligamentul este structura care leaga un os de alt os! E ca o punte de fibre solide care asigura stabilitatea pasiva (sau statica) a unei articulatii. Tot ca un fel de sfoara. Are un mare rol in miscare, in sensul in care fara el, articulatia care se misca se va casca practic in locul unde lipseste. Ligamentele asigura un mare procent din aceasta stabilizare, si cel mai bun exemplu este faimosul ligament incrucisat anterior din genunchi care asigura 85% din stabilitatea articulara.


3. Fascia este structura care de obicei acopera anumite zone ale corpului sau ajuta la structura lor. Putem spune desprea ea ca e ca un fel de zid al unor camere, sau in alte zone, ca o barna de rezistenta. Are mai multe denumiri, cum ar fi aponevroza (plantara la picior sau palmara la mana), banda sau tract (banda sau tractul ilio-tibial), etc. Ceea ce face e sa tina in loc niste structuri sau sa reziste unor forte in segmentul respectiv. Daca ati despielitat vreodata un muschi file de porc (ala frumos si lung de pe spate) fascia e pielita aceea alba si tare.

De ce ne dor?

Pai in mod normal nu ar trebui daca nu facem noi ceva in sensul asta. Adica sa ne miscam prea mult, sa facem sport excesiv, sa fim mai grasuti sau sa avem o predispoizitie genetica la asa ceva, eventual vreo boala autoimuna care sa le atace. Tendoanele sunt obisnuite cu greul atata timp cat le folosim ca atare. Daca muschii nostri sunt lenesi si nu se misca, atunci si tendoanele vor fi mai scurte si mai moi. Daca le folosim prea mult, atunci se uzeaza mai repede, ca orice lucru pe lumea asta.

Tendoanele pot suferi cronic sau acut. Ele se pot rupe, total sau partial, sau se pot inflama. Cand se rup e clar, nu mai putem face ce faceam de obicei cu muschiul/segmentul respectiv. Se pot lasa in pace sa se vindece, sau se pot opera. Unele tendoane e musai sa le operam, cum ar fi cele de la degetele de la mana, altele le putem lasa sa se vindece singure, depinde de segmentul afectat. Tendoanele sunt foarte usor de vizualizat ecografic. Se mai poate folosi si RMNul, dar e putin prea mult.

Ce e tendinita? Tendinita apare in urma unei miscari bruste sau cand incercam sa ridicam ceva mult prea greu deodata pentru muschiul respectiv. Apar niste microrupturi in tendon si el se inflameaza si doare. E o treaba acuta, apare brusc, se trateaza cu imobilizare si antiinflamatoare, si de obicei trece.


Ce e tendinoza? Tendinoza apare in urma uzurii tendonului afectat. Daca aveti prin casa un elastic vechi incercati sa trageti de el, o sa auziti cum fibrele paraie si se rup treptat, dar elasticul e tot intreg. Sa zicem ca eu lucrez la piata si toata ziua car saci de cartofi, ii ridic pe umar si ii asez, ridic cutii, etc. La un moment dat incepe sa ma doara umarul. Aia e semn de tendinoza de supraspinos. Aici intra diagnosticele alea cu cotul tenismenului, periartrita scapulohumerala, tendinita ahileana, tendinita de peronieri, etc. De fapt ele sunt tendinoze si nu o sa intru in detalii microscopice dar sunt marea problema in tratamentul durerilor astora. Si eu le spun tendinite pentru ca asa le stie lumea, de la predecesorii nostri, dar dificultatea tratamentului sta in faptul ca fiind un proces de lunga durata, care de obicei e ca urmare a muncii persoanei respective, durerea nu prea trece doar cu imobilizare si pastile. Si, desi am incercat, nu prea merge sa ii zici omului sa se reprofileze, pentru ca de obicei nu prea sunt variante.

Cu tendinita o lamurim repede, punem o orteza, dam niste pastile, ATENTIE! NU FRECAM, TRAGEM, MASAM ZONA! Daca vrem o alifie sau gel, putem da dar cu intensitatea unei mangaieri! Pana "intra in piele" gelul. Toate manevrele de mai sus intretin inflamatia. Putem sa injectam si niste steroizi in teaca tendonului ca sa grabim putin lucrurile. Vindecarea se intampla la circa 6 saptamani dupa aparitie cu masurile de mai sus.

Cu tendinoza e alta mancare de peste. Dat fiind faptul ca e treaba cronica, tratamentul poate ajunge pana la 9 luni! Si consta in:
1. Odihna. Usor de zis, greu de facut. Dar eficienta. Si mai adaugam gheata.
2. Schimbarea felului cum muncim (sau ergonomie i se mai zice). Adica sa ne ajutam de anumite dispozitive ca sa caram, sa nu mai facem aceeasi miscare repetitiva, sa variem putin treaba, sa nu mai batem asa tare in taste, s.a.m.d.
3. Orteze sau benzi kinesiologice. Extrem de utile, recomand din toata inima.
4. Fiziokinetoterapie si stretching, recomandate de catre medicul de recuperare medicala.
5. Nutritie. Vitamina C, Zinc, Mangan, vitamina B6 si vitamina E au rol in vindecarea tendonului si regenerarea colagenului. Discutati cu nutritionistul dvs daca dieta dvs cuprinde elementele acestea in cantitati adecvate.
6. Atunci cand peste tendinoza se supraadauga un proces de tendinita sau bursita, cum e la umar de exemplu, e de mare ajutor injectia cu steroid.

Dar ce e cu ligamentele?

Spre deosebire de tendoane, ligamentele nu prea sufera ele in mod cronic, deoarece ele sunt puternice si sunt rezistente la suprasolicitare. Drept urmare, marea majoritate a problemelor legate de ligamente sunt acute, sub forma entorselor usoare si medii (intinderi sau rupturi partiale) sau entorse grave (rupturi totale). In cadrul artrozei, exista asa numita laxitate ligamentara, sau insuficienta ligamentara, care apare din cauza deformarii articulatiei afectate si din cauza lipsei de activitate. Singurul rezultat in urma unei rupturi de ligament e instabilitatea articulatiei afectate, cand avem senzatie ca ne "joaca" sau ne "scapa" segmentul respectiv.

Entorsele se pot trata foarte bine conservator, cu un gips sau orteza, si de obicei ligamentele se vindeca fara probleme in circa 3 saptamani. Exista insa unele ligamente care se vindeca si totusi raman insuficiente, ati ghicit, e vorba de preferatul nostru, incrucisatul anterior, printre altele. Aici, chiar daca fibrele se vindeca, se pot vindeca mai lungi decat inainte, si astfel sa apara probleme de instabilitate chiar daca aparent ligamentul e vindecat.

Glezna e cea mai frecvent afectata articulatie pentru entorse. Si aici avem un ligament, numit ATFL, care se rupe foarte frecvent. Aveti ilustrat mai sus gradele de entorsa, care se pot vizualiza cu ajutorul unui ecograf sau cu ajutorul RMNului. Dupa tratamentul conservator se examineaza clinic din nou articulatia sa vedem daca mai exista joc in ea, adica instabilitate. Daca exista, avem doua optiuni, fie kinetoterapie (in cazul ligamentelor extraarticulare, sau in afara articulatiei) unde avem posibilitatea sa stabilizam cu muschii ce nu mai stabilizam cu ligamentele, fie operatii (cum e cazul incrucisatului anterior). Dupa care totul se termina cu bine, speram.

Cum e cu leziunile cronice? Pai pentru ele avem o singura optiune, si anume la pacientii tineri sa facem reconstructia chirurgicala a ligamentului respectiv si sa refacem stabilitatea articulatiei afectate. Altfel, la cei mai in varsta, ramane doar sa asteptam sa se definitiveze procesul artrozic, si sa ii ajutam fie cu diverse orteze care sa suplineasca insuficienta ligamentara, fie cu kinetoterapie, pana la momentul protezarii articulatiei.

Si ne-a ramas fascia.

Din fericire fascia nu se rupe usor. Si daca se rupe, de obicei nu e asa o problema mare. Ea poate fi o problema in momentul in care avem un traumatism grav. Mai tineti minte ca v-am zis mai sus ca fascia e ca un zid al unor camere? Sa ne imaginam ca in camera locuiesc niste muschi care se strivesc. Automat incep sa se umfle si sa sangereze. Din cauza faptului ca zidurile sunt rigide (fascia) apare un fenomen de strivire in interior, care in limbaj medical se numeste sindrom de compartiment. Asta e o urgenta chirurgicala si inseamna sa taiem la propriu fascia ca sa eliberam presiunea din camera respectiva, altfel muschiul moare. Gamba este locul cel mai frecvent unde se intampla asta.

In schimb, problemele cronice sunt redutabile. Mai sus e o fascie importanta de pe fata laterala a coapsei, care se numeste banda ilio-tibiala. Aceasta banda se inflameaza de obicei in jurul genunchiului cand atletii alearga mai mult ca de obicei, sau cand fac un exercitiu cu care nu sunt obisnuiti. La fel, fasceita plantara este inflamatia fasciei din talpa, si apare cel mai frecvent tot la alergatori sau la cei obezi. Scaderea ponderala este cheia in acest caz. Stretchingul este si el important, cu kinetoterapie si niste educatie sportiva. Locurile inflamate cronic se pot injecta cu steroizi dar asta e o solutie pe termen scurt.
Pentru fasceita plantara v-am zis in detaliu cum abordam subiectul in acest blog.

Aponevroza palmara are o boala anume, la fel ca si fascia plantara, se numeste fibromatoza. La mana are denumirea de boala Dupuytren. O sa dedic o postare speciala pentru aceasta boala care mie personal imi este foarte "draga", desi nu intra in practica mea de zi cu zi.

Sper ca am acoperit destul de bine subiectul acesta general, voi detalia in urmatoarele postari din el cateva din cele mai comune afectiuni relationate.

In rest, sa auzim de bine!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cine mai e si asta Paul Nastase?

Fracturile (cand ni se rupe osul) - partea 1