Gonartroza


Probabil inamicul meu numarul 1 in practica de zi cu zi, gonartroza era pana nu demult uitata in favoarea coxartrozei pentru care se descoperisera niste implanturi bune cu rezultate senzationale. La ora asta totusi, se fac mai multe proteze de genunchi in toata lumea decat de sold. Marea Britanie a raportat in ultimul sau audit circa 100.000 de proteze totale de genunchi pe an, la care se adauga in schimb, spre deosebire de proteza de sold, protezele partiale de genunchi, cum ar fi cele unicompartimentale femuro-tibiale si cea femuro-patelara. Insumat genunchiul da mult mai multe batai de cap decat soldul in ceea ce priveste paleta de patologie si gradul de uzura, si este cea mai comuna forma de artroza din tot corpul nostru.

Ce este gonartroza?

Artroza genunchiului este, ca orice tip de artroza, degenerarea articulatiei, mai ales a cartilajului (mai multe detalii despre artroza aveti aici). In topul artrozelor pe care as "vrea" sa le am, totusi nu este chiar foarte jos. Ati aflat voi cum e cu topul asta in articolul trecut. Si asta nu din cauza ca e la fel de prietenoasa ca si coxartroza, doar ca sunt altele si mai rele si mai putin studiate, din simplul fapt ca sunt mult mai rare.
Ca sa intelegeti putin despre magnitudinea acestei boli aflati ca gonartroza este motivul pentru care s-au descoperit infiltratiile cu acid hialuronic, PRP, celulele stem, transplantul de cartilaj ACI/MACI, osteotomiile de corectie pentru artroza, si multe altele. De asemenea este articulatia de referinta cand noi incercam sa testam un tratament nou, impreuna cu soldul, si este articulatia de baza pentru toate studiile despre artroza in general, daca nu ne concentram atentia asupra particularitatii unei alte articulatii.

Acum sa va spun cate ceva despre genunchi. Articulatia asta are de fapt trei articulatii in sine, din punct de vedere functional. Mai jos aveti o poza care explica asta.

Noi le zicem compartimente. Compartimentul medial (sau intern) femuro-tibial este cel care de obicei poarta greutatea cea mai mare a corpului, si astfel se uzeaza primul. Este compartimentul "dintre picioare". Majoritatea oamenilor cand fac artroza tind sa isi curbeze picioarele in "paranteze" si asa ne dam seama noi ca e de fapt vorba de uzura in compartimentul medial. Tipul asta de genunchi se numeste genu varum. Compartimentul lateral femuro-tibial este cel din exteriorul piciorului (sau compartimentul extern). El este afectat doar in anumite tipuri de genunchi, mult mai rare, care in loc sa faca picioarele sa devina "paranteze", fac asa-zisele picioare in X. Genunchii astia se numesc genu valgum si sunt motivul pentru care au aparut protezele personalizate. De ce? Pentru ca sunt foarte dificil de protezat. Si mai e compartimentul femuro-patelar, unde lucrurile se complica foarte mult din cauza dinamicii rotulei si a existentei unor eventuale variante anatomice care ne dau batai de cap noua. Ca sa intelegeti gravitatea situatiei in acest caz, aflati ca s-au infiintat de curand societati aparte de ortopezi unde se discuta numai despre aceasta parte a genunchiului. Pe cea mai cunoscuta o gasiti aici.

De ce avem nevoie de asta? Pai simplu. Pentru ca un genunchi poate avea artroza unicompartimentala, adica degenerarea are loc doar intr-un singur compartiment, de obicei cel medial, sau cel femuro-patelar. Sau poate fi bicompartimental, cum ar fi medial + femuro-patelar, sau medial + lateral. Sau tricompartimental, adica gonartroza aia adevarata. Si de aici putem sa ghidam tratamentul conform uzurii, pentru ca avem inclusiv proteze unicompartimentale la ora asta care ne pot salva macar o parte din genunchi.

Ce este aliniamentul?

V-am mai povestit eu aici despre asta, dar va mai pun o poza care sa va mai lamureasca putin.

Linia punctata de mai sus este forta gravitationala. Daca trece prin mijlocul genunchiului, am aliniament normal. Daca trece prin interior, am "paranteze" si daca trece prin exterior am picioarele in X. Cu ce ma ajuta asta? Pai daca eu vad ca am gonartroza doar intr-un compartiment, ori cel medial ori cel lateral, pot sa modific aliniamentul si sa salvez genunchiul. E complicat de simplu, dar chiar merge, si unii dintre voi ati vazut ca multa din munca mea se refera fix la corectia asta.

De aceea, de fiecare data cand mergeti la ortoped, cereti radiografie de aliniament, sau macar intrebati daca aveti nevoie de asa ceva. Din pacate nu se face de rutina si e destul de dificil de accesat chiar si in Bucuresti. Nu stiu situatia din provincie.

Bun, acum ca stiti despre aliniament si cate articulatii avem in genunchi de fapt, hai sa trecem la informatii utile pentru voi.

Ce determina gonartroza? Care sunt factorii de risc? Sa le luam pe rand.

1. Varsta. Este destul de clar, sper, dupa varsta de 45 ani mai toti facem artroza intr-o forma sau alta.
2. Obezitatea, dar si supraponderabilitatea! daca am fost asa toata viata. Nimic de explicat aici.
3. Factorul ereditar si genetica. Dupa cum va spuneam si mai sus, exista mai multe tipuri de genunchi. Un prieten de-al meu si de-al multor ortopezi romani, Michael Hirschmann, a facut un studiu despre cate fenotipuri de genunchi exista in natura si cum putem sa personalizam protezarea lor in functie de formele particulare. De asemenea v-am spus si mai sus, la nivel femuro-patelar exista niste variante anatomice si anumite forme de displazii care determina artroza la acel nivel. O sa detaliez acest aspect intr-un articol urmator. Aici intra si tulburarile de aliniament, pentru ca sunt unii oameni care se nasc cu tibiile in paranteze sau in X.
4. Sexul feminin. Din pacate se pare ca doamnele fac mai mult gonartroza decat domnii.
5. Stresul repetitiv. Dau un exemplu. Daca munca ta este de incarcator - descarcator si toata ziua ridici de jos cutii, saci, etc., vei face gonartroza. Mult mai repede decat mine. Exista chiar si unele sporturi, cum ar fi fotbalul, care induce gonartroza, chiar daca nu v-ati rupt ligamente sau meniscuri intre timp.
6. Munca de birou si inactivitatea. Miscarea face bine si protejeaza corpul de gonartroza. Asa ca daca stam 8 ore pe zi la birou si nu ne miscam, vom avea niste muschi slabi si asta e un factor de risc pentru aparitia gonartrozei. La fel si pozitia cu genunchiul mereu indoit la 90 grade induce gonartroza prin lipsa de "ungere".
7.Alte boli, precum artrita reumatoida, artrita psoriazica, lupus. La fel si cei cu exces de hormon de crestere, cu tulburari in metabolismul fierului (ca in hemocromatoza) pot face gonartroza. Sa nu uitam de guta.
8. Dieta. S-a demonstrat ca o dieta bogata in carbohidrati rafinati sau dietele hiperproteice pot induce gonartroza. La fel, o dieta predominant vegetariana si bogata in fibre are un rol protector impotriva gonartrozei.
9. Traumatismele. Daca am avut vreo fractura care a implicat articulatia, vom avea artroza. Cea mai comuna fractura e cea de platou tibial. Nici fractura de rotula nu e de lepadat, desi are consecinte mai putin nefaste. Genunchiul in schimb are multe ligamente si niste meniscuri, care, odata afectate, pot induce artroza rapid, daca nu actionam. De aceea tratamentul corect al acestol structuri este critic pentru sanatatea ulterioara a genunchiului afectat. La fel se poate leza si cartilajul in sine, cu consecinte devastatoare. Aici transplantul de cartilaj devine golden standard.
10. Osteocondrita disecanta. Este o boala in care un fragment de os cu cartilaj se desprinde de pe femur cel mai adesea si devine corp liber articular. Este fie spontan, fie post-traumatic. Problema cu asta este ca daca nu reusim sa punem la loc bucatica respectiva, sansele sa avem gonartroza in genunchiul respectiv sunt mari, conform acestui studiu.

Ce simtim?

Pai in primul rand durere. Dimineata, care se amelioreaza cu mersul, care se accentueaza la efort fizic excesiv, stat in picioare prea mult, si de obicei al sfarsitul zilei. Durerea se agraveaza progresiv daca nu facem nimic, si bolnavul care sufera de gonartroza de obicei are tendinta sa isi "protejeze" genunchiul afectat si sa nu il mai foloseasca. Fapt care duce la aparitia unui cerc vicios si gonartroza sa progreseze dramatic.

Impotenta functionala este severa, din cauza multor factori care influenteaza dinamica articulatiei. Mai ales cand e vorba de rotula, atunci cand nu avem un control si un tonus muscular corect, simtim ca nu mai putem face nimic cu genunchiul respectiv. Aici ideea de baza e sa incepem sa miscam cat de repede posibil.

Ce-i de facut?

Pai in primul rand sa ne miscam.


Mult, variat, dar sa evitam lucrurile care ne supara, cum ar fi genuflexiunile, fandarile. De preferat e sa facem inot sau bicicleta.
In al doilea rand, sa slabim. Usor de zis. Aici ne ajuta dieticianul.
Bineinteles, mergem la medicul de familie, care ne da radiografie si ne sfatuieste de una, de alta. Ne trimite la kinetoterapie, ne da niste antiinflamatoare, etc.

Cum va pot ajuta eu?

Bineinteles, tot despre infiltratii si operatii este vorba, ca de, asta e specialitatea.
Infiltratiile sunt cele standard, PRP, acid hialuronic, eventual celule stem, steroid si anestezic local cand nu se mai poate altceva. Protocolul meu se personalizeaza in functie de pacient.


V-am povestit cate ceva aici, aici si aici.
Cand toate lucrurile de mai sus au esuat, trecem din pacate la operatii.

Ce operatii?

Initial, daca avem vreo leziune traumatica, ar fi bine sa o tratam, caci ea poate induce artroza prin diferite mecanisme de actiune, fie prin instabilitate, fie prin frecarea mecanica propriu-zisa. Asa ca operati-va de meniscuri, ligamente rupte, fracturi, daca ele s-au rupt in urma unui traumatism sau spontan. Atentie, nu operam leziuni de menisc degenerative decat daca e ultima solutie posibila!

Pentru artroza aia normala, lucrurile au un mers relativ liniar. Pai in primul rand ne uitam la cat de afectat e genunchiul. Daca e afectat doar intr-un compartiment si avem o problema de aliniament sau displazie, o corectam pe aceea. V-am tot povestit eu in articolul acesta despre cum se face treaba asta.



Daca avem mai mult de un compartiment de corectat, atunci e mai dificil. Si ramane doar sa facem protezarea intregului genunchi sau se protezeaza un compartiment atunci cand corectarea deformitatii nu este posibila.

Protezele unicompartimentale

De regula sunt unicondilare (ori compartiment intern, ori extern) sau sunt femuro-patelare. Fiecare are aplicabilitate strict cand patologia este prezenta doar in acel compartiment si celelalte doua sunt fara probleme majore.

Ele arata cam asa:
Patelo-femurala

Unicondilara

Au o durata de viata de circa 10 ani, usor mai mica la patelo-femurala. Dar va pot amana totala cu succes.

Proteza totala de genunchi:


Cam asa arata, practic suprafetele osoase din interiorul articulatiei care au fost uzate se inlocuiesc cu suprafete din metal, si intre ele se pune un insert din polietilena. La una din firmele de implanturi componenta femurala poate fi din zirconiu oxidat (Oxinium), fapt ce ii poate da un coeficient de frecare superior.

Din pacate rata de satisfactie a acestui tip de protezare este undeva intre 65%-80%. S-au incercat mai multe metode de tehnici, fie asistata de computer, cu navigatie, cu elemente fixe sau mobile, asistata de robot, din pacate niciuna din metode, fie cat de scumpe, nu a reusit sa creasca procentul de satisfactie. De aceea trebuie ajuns la momentul acesta cat de tarziu posibil. Procentul de satisfactie creste cu varsta pacientului, posibil datorita nevoilor din ce in ce mai scazute de activitate fizica la varste inaintate.

Asa ca, va rog din suflet, slabiti, faceti miscare, veniti la infiltratii cat de repede, nu va fie frica de operatii de corectie, caci solutia finala nu este nici ea cea mai fericita. 

A, si sa nu uit, poate va intrebati de ce nu am pus aici artroscopia "de curatare". Pentru ca ea nu va protejeaza de gonartroza, nu va vindeca nimic, si in unele cazuri va grabeste drumul catre protezare.

In rest, sa auzim de bine!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Fracturile (cand ni se rupe osul) - partea 1

Despre tendoane, ligamente, fascii si alte structuri (tendinite, enthesopatii si alte cuvinte lejere)

Durerea in calcai (fasceita plantara) si pintenii