Nervii (sau de ce mă bag eu peste plasticieni)


Postarea asta nu o sa fie despre nervii aia din cap sau despre politica. O sa fie despre nervii din mâinile și picioarele noastre.

Cu toții știm că în membrele superioare și inferioare ale noastre exista acești nervi pe care eu ii descriu foarte simplu ca fiind cablurile noastre electrice. Și chiar așa și arată, cu sârmulițe in interior învelite în teci izolatoare. Ei bine, nervii astia ai nostri se pot strica.

Cum? Pai in două moduri. Unul e traumatic. Nervul e întins, tăiat sau rupt. Și se poate repara de catre un chirurg plastician sau ortoped.
Al doilea mod e prin strivire (sau compresie). Și aici avem câteva locuri unde se pot strivi nervi. La mana sunt doua locuri foarte comune. Unul e canalul carpian unde se poate compresa nervul median si altul e canalul Guyon unde se poate compresa nervul ulnar. La pumn (încheietura mâinii) se mai poate compresa o ramura din nervul radial, adică sindromul Wartenberg. La cot mai avem un loc pe intern unde putem strivi nervul ulnar, care se numește sugestiv canalul cubital. Tot pe la cot se mai pot compresa medianul, cu ramurile lui, radialul cu ramurile lui, dar acestea mult mai rar. La umăr avem suprascapularul și axilarul, la fel, ultra rare. La sold avem sindromul piriformului unde e compresat sciaticul, la genunchi e compresat peronierul comun în jurul peroneului proximal, și la glezna avem canalul tarsian unde e compresat tibialul. Foarte important, la picior avem nevromul Morton, de obicei intre degetele 3 și 4, care dă mari bătăi de cap doamnelor care poarta pantofi strâmți cu toc.

De ce trebuie eliberati? Pentru ca altfel nu ar mai functiona cum trebuie. Tecile izolatoare ale nervilor nostri au rolul de a hrani nervul in sine si de a transmite mai eficient semnalul in nervul respectiv. Daca sunt strivite, atunci nervul nu isi mai face treaba.

Cand? Unii zic ca merita incercat cu injectii, cu fizioterapie, cu tot felul de orteze. Altii zic ca merita date si vitamine specifice.

Eu zic asa: indiferent de cum arata testele de conducere nervoasa, daca am semne clinice definitive atunci trebuie sa decompresam nervul.

Care sunt astea? Furnicaturi sau amorteli care nu mai trec sau sunt suparatoare, lipsa de putere, disparitia (atrofierea) unor muschi, precum si pozitii anormale ale mainii sau ale piciorului, precum si imposibilitatera de a mai face anumite miscari.

De ce zic eu asa? Simplu. E foarte posibil (si eu le spun tuturor pacientilor asta) ca daca s-au instalat aceste semne, chiar si dupa decompresie e posibil sa nu isi revina de tot niciodata mana sau piciorul. Din cauza asta trebuie luata decizia de a va opera cat mai repede posibil.

In rest, sa auzim de bine.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Fracturile (cand ni se rupe osul) - partea 1

Despre tendoane, ligamente, fascii si alte structuri (tendinite, enthesopatii si alte cuvinte lejere)

Cine mai e si asta Paul Nastase?