Profilaxia si screeningul in ortopedie

De cateva ori mi-a fost pusa intrebarea aceasta cu preventia in consultatii, dar de fiecare data am trecut peste ea destul de repede. De ce? Pentru ca la ortoped pacientul vine deja cu o problema pentru care nu prea mai ai cum sa faci preventie. Fie ca e ceva rupt, fie ca e uzat, in ortopedie daca se intampla ceva, nu prea mai ai cum sa faci preventie.

Cel mai bun cabinet in care se face preventia si screeningul e cabinetul medicului de familie. Acolo se pot detecta din timp orice fel de neajunsuri articulare sau factori care predispun la aceasta. Cel mai bun loc in care se face preventia este acasa. De ce? 80% din accidentele ortopedice se petrec in casa sau gospodaria omului. La fel si cu locul de munca. Indiferent de tipul de munca pe care il ai, esti predispus sa ai o durere articulara din cauza asta, fie ca vorbim de munca de birou sau munca fizica.

Hai sa le luam pe rand.

Factori care pot determina o afectiune ortopedica sau traumatologica sunt multi. Unii pe care ii putem controla, altii pe care nu ii putem controla.

Cei necontrolabili sunt, in ordine:
               
                   1.Varsta. Fie ca ne place sau nu, timpul trece. Si cu cat timpul trece, cu atat articulatiile noaste vor fi mai uzate. Din punct de vedere al fracturilor exista doua grupe de varsta mai predispuse la aceasta, si anume 20-40 ani si >65 ani. Prima grupa e foarte activa deci predispusa la accidentari, cea de a doua presupune o fragilitate osoasa mai mare, mai ales pe fondul osteoporozei postmenopauza la femei.
                   2. Sexul. Fie ca ne place sau nu, suntem diferiti. Femeile sunt mai predispuse la scolioza, artroza, la ruperea ligamentului incrucisat anterior, a ligamentelor din jurul gleznei, si la fracturi pe fond de osteoporoza, caci, bineinteles, se instaleaza osteoporoza post-menopauza. De altfel femeile sunt mai predispuse la fracturi in general. In schimb barbatii sunt mai predispusi sa faca leziuni de parti moi, adica tendoane, rupturi musculare, si entorse si luxatii in general. Si desi noi nu facem osteoporoza la fel de mult la batranete, riscul de fractura de sold la categoria >65 ani este acelasi, fie ca vorbim de barbati sau de femei. In schimb barbatii sufera complicatii mult mai grave decat femeile si au o mortalitate mult mai mare. Tot barbatii fac tumori de os mai des decat femeile, in cele mai multe cazuri.
                    3. Etnia, rasa si bagajul genetic. Aici putem vorbi pe scurt de o predispozitie genetica catre o afectiune sau alta, exista pentru fiecare rasa predispozitii. Si am dat exemplu in articolul meu despre artroza faptul ca albii fac artroza mult mai des decat negrii. La fel putem vorbi si de bolile autoimune, care tot pe fondul bagajului genetic se dezvolta.

Cei controlabili sunt, in ordine:

                    1. Greutatea corporala. Cu cat esti mai mare cu atat esti mai predispus la trauma si la uzura. Cei obezi vor face invariabil artroza membrului inferior intr-unul sau mai multe locuri. La fel pot aparea multe probleme legate de sfera gleznei si piciorului, cu multe tendinite, aplatizarea piciorului, fasceita plantara, diversi pinteni, etc. La fel, de cealalta parte a balantei, daca esti prea slab, inseamna ca masa ta musculara are de suferit major. Si vei fi la risc sa iti rupi oase mult mai usor, sa suferi de instabilitate articulara si sa inceapa sa te doara desi aparent esti ca un fulg, s.a.m.d.
                 
                    2. Dieta. Am mai spus in niste postari ca dieta bogata in carbohidrati rafinati favorizeaza aparitia artrozei. La fel, o dieta bogata in proteine favorizeaza aparitia gutei, care la randul ei poate determina artrita gutoasa, de obicei la nivelul degetului mare al piciorului, la nivelul genunchiului, etc. In schimb un regim preponderent vegetarian, dar nu exclusiv, se pare ca protejeaza intr-o anumita masura aparitia acestor afectiuni, desi guta poate aparea si in timpul postului de exemplu, daca consumam multa fasole, mazare, naut, si alte leguminoase de acest gen.

                   3. Munca. Biroul ne sedentarizeaza, si lipsa de exercitiu fizic ne omoara incet dar sigur. Cel putin din punctul de vedere al sanatatii osteoarticulare, munca de birou este mai rea decat cea fizica din acest punct de vedere. In schimb cea fizica predispune la accidente si, evident, la o uzura mult mai accelerata decat cei care nu practica asa ceva. La fel, cariera sportiva este un tip de munca fizica. Daca ascultati sau urmariti stiri sportive, nu exista zi in care sa nu auziti "s-a rupt", "si-a rupt", "a abandonat", etc. Riscurile meseriei. Desi unele sporturi, cum ar fi inotul si ciclismul, sunt mai blande cu corpul nostru decat altele. Aici as avea o mentiune speciala pentru cei care fac munca de birou si dupa aia devin razboinici/sportivi de weekend. Daca cinci zile din sapte corpul tau sta pe scaun si nu faci nimic cu el, si apoi ai pretentia sa alergi 10 km sau semimaratoane, triatloane sau mai stiu eu ce intr-o zi de sambata, vei ajunge clientul nostru. Sportul se face progresiv, cu o curba de efort destul de mare, astfel incat sa poti preveni eventuale neajunsuri.

                   4. Lipsa de forta sau de flexibilitate. E incredibil de important sa avem musculatura competenta. De ce? E singurul stabilizator dinamic al articulatiilor. Daca nu avem muschi buni atunci articulatiile noastre preiau toata sarcina mersului, efortului si apare uzura prematura. In plus, un muschi competent poate sa absoarba socul unei lovituri sau sa reziste unei forte care altfel ar putea provoca o fractura.

                  5. Densitatea minerala osoasa scazuta, mergand pana la Osteoporoza, precum si nivelul de Calciu si de Vitamina D din sange. Toate acestea pot fi prevenite prin tratament si analize de screening: DXA (sau osteodensitometrie), dozarea nivelului de Calciu sau Vitamina D serica ar trebui sa fie de rutina, mai ales la femeile post menopauza.

                  6. Tulburarile hormonale. Hormonii tiroidieni si parathormonul au influente majore asupra sistemului osteoarticular. La fel si hormonii sexuali, cum ar fi estrogenul la femei sau testosteronul la barbati. Vizitati endocrinologul Dvs, ginecologul Dvs, urologul Dvs sau medicul de familie pentru sfaturi in acest sens. Pentru fiecare exista tratament de substitutie.

                 7. Anumite medicamente. Exista o lista intreaga de medicamente care pot afecta metabolismul si calitatea musculaturii si a oaselor. Enumar aici dintre ele:
   - anticoagulantele - determina pierdere de tesut osos
   - antiinflamatoarele - intarzie vindecarea osoasa
   - bifosfonatii (medicament pentru osteoporoza: alendronat, risedronat, etc) - determina fracturi atipice subtrohanteriene
   - antibioticele din grupa fluorochinolonelor - tendinite rezistente la tratament, miozite
   - statine (medicamente care scad colesterolul) - determina distrugerea tesutului muscular (rhabdomioliza) si dureri musculare
   - medicamente psihotrope sau pentru tratamentul epilepsiei - determina osteopenie si chiar osteoporoza
   - corticosteroizii (prednison) - determina osteoporoza, necroza avasculara, infectii articulare, etc.
   - chimioterapia in cancer - scad densitatea osoasa
   - inhibitorii de pompa de protoni (Omeprazol, Lansoprazol, etc,) - determina scaderea densitatii minerale osoase
   - anticonceptionale (DEPO-PROVERA in special) - scad densitatea minerala osoasa
   - antihipertensivele si diureticele scad densitatea minerala osoasa si cresc riscul de caderi si de fracturi de sold in consecinta, mai ales la inceputul tratamentului, cand scade brusc tensiunea arteriala si pacientul ameteste si cade

Cum prevenim accidentarile sportive?

Avem grija la incalzire, suntem foarte bine informati ce presupune acel sport pe care vrem sa il practicam din punct de vedere al solicitarii corpului, al pericolelor, mai ales daca este un sport outdoor.
Ne facem un plan de exercitii pe care sa il respectam frecvent (3-5 ori pe saptamana).
Ne dam timp de odihna!
Facem stretching dupa antrenamente!
Ne hidratam corespunzator si avem grija la ce mancam!
Daca incepe sa ne doara ceva, ne oprim imediat, nu jucam cu durere!
Daca vrem sa alergam un maraton, facem antrenamente inclusiv cu maratoane (alergam 42 km), nu alergam 6 luni 10 km de 3 ori pe saptamana si dupa aceea ne miram ca ne accidentam la 42 km alergati din prima, pentru ca pur si simplu corpul nostru nu a stiut niciodata cum e sa alerge 42 km.

Screening-ul:

Sau pe romaneste evaluarea populatiei sanatoase printr-o metoda anume inainte de a face o boala sau urmarirea pacientului pe parcursul evolutiei unei boli propriu-zise):

Orice problema articulara debuteaza cu durere, sunt incredibil de rare momentele in care o problema osteoarticulara nu doare, cu exceptia OSTEOPOROZEI! Care e foarte comuna DAR nu doare. Singurul moment in care pe pacient il doare osul din cauza osteoporozei e cand apare FRACTURA PATOLOGICA!!!
                          
Asa ca daca va doare ceva mergeti la medicul de familie pentru o evaluare primara. Exista un examen clinic in 13 pasi pe care el il poate face si care poate ridica suspiciunea unei probleme articulare.

Orice boala cronica trebuie urmarita. Recomandarea este sa se faca anual sau la 6 luni daca este mai severa. Aici vorbim de artroza si de alte artropatii.
Screeningul se face prin radiografii sau ecografii, in functie de boala propriu-zisa pentru care il facem.
RMN ca screening se face doar in cazul tumorilor aparatului locomotor sau a necrozei avasculare, eventual in anumite miozite sistemice. Dar aici deja vorbim de reumatologie.
Scintigrafia si tomografia computerizata ca metode de screening sunt folosite, de asemenea, in marea majoritate pentru tumori osteoarticulare.
Punctia-biopsie se foloseste de asemenea ca metoda de screening in analizarea modificarilor in dinamica a tesuturilor afectate fie de o boala reumatismala cronica (miozite, etc.), fie pentru tumori.
Osteodensitometria (DXA) este examenul de electie pentru screeningul densitati minerale osoase. E recomandat tuturor femeilor dupa menopauza, fie la toate femeile de peste 65 ani, fie la cele de sub 65 ani dar cu factori de risc asociati pentru osteoporoza. La barbati nu trebuie sa facem DXA.

Sper ca nu m-am lungit prea tare, dar am incercat sa acopar destul de bine subiectul acesta foarte divers. Va astept cu intrebari pentru mai multe detalii.

In rest, sa auzim de bine!