Ziua 12
Aproape doua saptamani.
Am inceput sa misc. Toata lumea din Romania imi zice sa ma potolesc, sa o iau usurel. Fostul meu sef din Anglia imi zice sa ii dau drumul la kineto. Ca de obicei, o sa iau calea de mijloc. Treaba buna e ca nu ma doare cand misc, doar cand fortez. Cu ajutorul Adrianei Serban, care e super profi in terapia mainii, o sa vreau sa obtin maxim in cel mai scurt timp. Multumesc pe aceasta cale, Adriana, ca te-ai oferit sa imi recuperezi mana, oricum la tine veneam chit ca voiai sau nu :).
M-am prins si de ce. Eu sunt cat de cat constient de ce miscari trebuie sa fac si cat sa imping limita. Cei "laici" nu au de unde sti, asa ca trebuie sa joci la siguranta. In Anglia nu se pomeneste de asa ceva pentru ca nu exista frica de complicatii. Exista, e parte din joc, nimeni nu se supara, e gratis sa le repari. In Romania e exact pe invers. Plus ca pacientul roman are tendinta sa faca mult mai mult decat ii este permis. Eu nu am facut nicio diferenta.
Am facut si prostii. Am vazut ca in viata teoria si practica sunt foarte diferite. Teoria zice mana sus, gheata, antiinflamatoare, repaus, stai ca statuia Libertatii. Practica a insemnat mana sus cand imi aduceam aminte si cand nu ma puneau baietii sa ii iau in brate sau sa ma joc cu ei. Cand aveam mana sus parca ma jena mai tare decat cand eram cu ea la semi-inaltime. Plus ca gipsul 2 l-am pus cu o gramada de teorie buna, unghiuri, protectii, toate bijuteriile, dar in practica l-am desfacut 3 zile mai tarziu cand imi venea deja sa il smulg cu dintii. Antiinflamatoare nu am luat si gheata a ramas in congelator sau in pahar. Drept urmare la fiecare schimbare de gips auzeam teoria: bai, esti cu capu'? e umflata ca naiba. Inghiteam, "da ma, da, ok", mergeam inainte. Azi am si apucat o lada de mere cu ea. Aproape m-a batut nevasta-mea. Nu a durut. Prostia nu doare.
Ma suporta destui oameni in momentul asta. Sunt norocos. Ma face sa ma gandesc la toti cei care nu au niciun ajutor si cand merg la controale cand sunt chemati, nu ca mine la 21:45 cand mi s-a nazarit mie inainte de un off the dome, mai sunt si certati ca nu tin mana sus, ca li s-a deteriorat gipsul, etc.
Am invatat si lucruri utile.
Asta e cea mai buna varianta cand iti faci dus sau baie si nu vrei sa uzi gipsul.
Daca sunteti curiosi, asa arata la 8 zile radiografia.
Va zic eu, e bine. Vedem la 21.
Sper sa ma intorc la treaba la consultatii in toate clinicile pe 19 noiembrie. De operat sa vedem cum ma recuperez, dar sper ca va fi vorba de maxim decembrie, altfel intru in fibrilatie...
Am inceput sa misc. Toata lumea din Romania imi zice sa ma potolesc, sa o iau usurel. Fostul meu sef din Anglia imi zice sa ii dau drumul la kineto. Ca de obicei, o sa iau calea de mijloc. Treaba buna e ca nu ma doare cand misc, doar cand fortez. Cu ajutorul Adrianei Serban, care e super profi in terapia mainii, o sa vreau sa obtin maxim in cel mai scurt timp. Multumesc pe aceasta cale, Adriana, ca te-ai oferit sa imi recuperezi mana, oricum la tine veneam chit ca voiai sau nu :).
M-am prins si de ce. Eu sunt cat de cat constient de ce miscari trebuie sa fac si cat sa imping limita. Cei "laici" nu au de unde sti, asa ca trebuie sa joci la siguranta. In Anglia nu se pomeneste de asa ceva pentru ca nu exista frica de complicatii. Exista, e parte din joc, nimeni nu se supara, e gratis sa le repari. In Romania e exact pe invers. Plus ca pacientul roman are tendinta sa faca mult mai mult decat ii este permis. Eu nu am facut nicio diferenta.
Am facut si prostii. Am vazut ca in viata teoria si practica sunt foarte diferite. Teoria zice mana sus, gheata, antiinflamatoare, repaus, stai ca statuia Libertatii. Practica a insemnat mana sus cand imi aduceam aminte si cand nu ma puneau baietii sa ii iau in brate sau sa ma joc cu ei. Cand aveam mana sus parca ma jena mai tare decat cand eram cu ea la semi-inaltime. Plus ca gipsul 2 l-am pus cu o gramada de teorie buna, unghiuri, protectii, toate bijuteriile, dar in practica l-am desfacut 3 zile mai tarziu cand imi venea deja sa il smulg cu dintii. Antiinflamatoare nu am luat si gheata a ramas in congelator sau in pahar. Drept urmare la fiecare schimbare de gips auzeam teoria: bai, esti cu capu'? e umflata ca naiba. Inghiteam, "da ma, da, ok", mergeam inainte. Azi am si apucat o lada de mere cu ea. Aproape m-a batut nevasta-mea. Nu a durut. Prostia nu doare.
Ma suporta destui oameni in momentul asta. Sunt norocos. Ma face sa ma gandesc la toti cei care nu au niciun ajutor si cand merg la controale cand sunt chemati, nu ca mine la 21:45 cand mi s-a nazarit mie inainte de un off the dome, mai sunt si certati ca nu tin mana sus, ca li s-a deteriorat gipsul, etc.
Am invatat si lucruri utile.
Daca sunteti curiosi, asa arata la 8 zile radiografia.
Sper sa ma intorc la treaba la consultatii in toate clinicile pe 19 noiembrie. De operat sa vedem cum ma recuperez, dar sper ca va fi vorba de maxim decembrie, altfel intru in fibrilatie...
Comentarii
Trimiteți un comentariu